În inima pitorescului județ Botoșani, la marginea satului Miorcani, se află un conac ce odinioară simboliza eleganța și rafinamentul nobilimii românești. Construit în secolul al XIX-lea, Conacul Ion Pillat a fost martorul istoriei tumultuoase a României, de la opulența vremurilor trecute, la distrugerile provocate de războaie și regimul comunist, și până la neglijența din prezent. Astăzi, acest edificiu istoric stă mărturie a unei epoci apuse, așteptând o salvare care întârzie să apară.
Moștenirea lui Ion Pillat
Poetul Ion Pillat, cunoscut pentru stilul său clasic și originile nobile, și-a petrecut copilăria în apropierea Darabaniului, înainte de a se stabili la Miorcani. Aici, el nu doar că a gestionat moșia familială, dar a și avut o influență semnificativă asupra județului Dorohoi, al cărui președinte de consiliu a fost. Volumul său „Pe Argeș în sus” din 1923 rămâne una dintre operele sale cele mai apreciate, consolidându-i locul în panteonul literaturii românești.
Conacul, datând din 1830, a devenit nu doar un loc de reședință, ci și un centru cultural și administrativ al zonei. Ion Pillat a publicat aproape 20 de volume de poezie și a editat altele pentru poeți importanți precum Macedonski și Bacovia, transformând conacul într-un veritabil bastion al culturii și literaturii.
Poziția Geografică
Situat în comuna Rădăuți-Prut, la nordul județului Botoșani, Conacul Ion Pillat se găsește într-un loc strategic la intersecția mai multor drumuri importante. Drumul național DN 29 A face legătura între Dorohoi și Rădăuți-Prut, iar DN 24 C între Ștefănești și Rădăuți-Prut trece prin Miorcani. Deși sectorul dintre Manoleasa și Rădăuți-Prut este neasfaltat, recent s-au efectuat lucrări de modernizare pe DJ 282, care asigură o legătură mai facilă între Săveni și Rădăuți-Prut, trecând prin Miorcani.
Miorcani se află la o distanță de aproximativ 800 de metri de râul Prut și la 5 kilometri sud-est de reședința comunei, Rădăuți-Prut, oferind o priveliște pitorească asupra peisajului rural moldovenesc.
Istoric
Conacul și moșia Miorcani au o istorie bogată, fiind situate pe vechiul drum comercial domnesc denumit „Calea Hotinului”. La mijlocul secolului al XIX-lea, moșia era deținută de Alexandru Șuțu, iar arendașul Nicu Vizitiu Pillat, bunicul poetului, a devenit ulterior proprietarul moșiei. Acesta a lăsat moștenirea fiilor săi, Gheorghe și Ion N. Pillat, tatăl poetului.
Ion N. Pillat a construit pe moșia de la Miorcani un conac impunător, pe ruinele vechilor construcții boierești datând din anii 1830-1833. În 1870, el și fratele său, Gheorghe, au ctitorit biserica din Rădăuți-Prut, iar în 1913 moșiile Rădăuți-Prut și Miorcani erau în proprietatea lui Ion N. Pillat și a fiului său, Ion Pillat, care s-a făcut remarcat atât ca poet, cât și ca politician.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, conacul a fost devastat de armata de ocupație sovietică, copacii fiind tăiați pentru a face loc unui parc de tancuri, iar bunurile familiei au fost distruse sau furate.
După moartea poetului, conacul a fost moștenit de fiul său, Dinu Pillat, care însă nu a apucat să se bucure de el. În 1948, regimul comunist a naționalizat imobilul, transformându-l într-o secție a spitalului Dărăbani. Între 1951 și 1995, spitalul rural din Miorcani, găzduit de fostul conac Pillat, a oferit asistență medicală populației din zonă.
Declinul Conacului
În 1987, la cererea familiei, în anexele fostului conac s-a amenajat un mic muzeu ce includea câteva obiecte personale ale poetului. Din păcate, micul muzeu a fost desființat în 2001, distrus de neglijența autorităților post-comuniste.
În încercarea de a salva conacul, Monica Pillat și mama ei, Cornelia Pillat, au donat întregul domeniu Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 1995. Actul de donație, finalizat în 2002, prevedea înființarea unui Centru Cultural Pastoral-Misionar „Ion Pillat” la Miorcani, precum și amenajarea unei expoziții permanente Ion Pillat, a unei biblioteci și a unei tabere de creație. Din păcate, planurile stipulate în actul de donație nu au fost realizate, iar conacul a fost lăsat în paragină.
Astăzi, conacul este într-o stare avansată de degradare. Încăperile sale găzduiesc utilaje de tăiat lemn, o masă de ping-pong, stive de scânduri proaspăt tăiate și depozite de obiecte inutile. Fosta ghețărie, care odinioară funcționa cu gheață tăiată din albia Prutului, este acum abandonată.
Parcul Dendrologic
Parcul dendrologic ce înconjoară conacul ocupă o suprafață de 7 hectare de pădure și teren agricol, bine împrejmuit. Aproximativ 30% din gardul inițial din piatră a fost refăcut, iar cele trei intrări la conac sunt amenajate, una dintre ele fiind străjuită de o alee cu castani seculari. Pădurea din apropierea conacului include un mic arboret de stejari seculari, câțiva paltini și ulmi seculari diseminați prin pădurea de versant, în mare parte ruderalizată cu arbori și arbuști autohtoni. S-au reamenajat iazul și un izvor de vale cu o troiță.
Conacul Ion Pillat este un simbol al unei epoci apuse, o mărturie a rafinamentului și culturii nobilimii românești. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor familiei de a salva acest monument istoric, conacul rămâne într-o stare avansată de degradare. Este necesară o mobilizare urgentă a autorităților și a comunității pentru a salva acest patrimoniu cultural de la distrugerea totală și pentru a-l transforma într-un centru cultural vibrant, așa cum merită să fie. Numai astfel, moștenirea lui Ion Pillat și a familiei sale va continua să inspire generațiile viitoare.
