Într-o epocă în care termenul „şmecher” este la fel de comun precum ploaia de toamnă într-o poezie eminesciană, puțini sunt cei care știu originile fascinante și pline de ironie ale acestui cuvânt. Legenda spune că totul a început cu boierii olteni și vinurile lor – un subiect la fel de controversat ca și politica actuală.
De la „Schmecken” la „Şmecher”
Să ne întoarcem în timp, într-o perioadă în care boierii olteni dețineau podgorii la fel de mari și întinse precum promisiunile electorale. Acești boieri, conștienți de importanța vinului de calitate, au angajat specialiști în degustarea vinurilor. Așa au apărut acești „şmecheri” de odinioară. Termenul vine din germanul „schmecken”, care înseamnă „a avea gust, a fi bun la gust”. Specialistul respectiv, care nu putea fi păcălit cu un vin prost, era considerat un individ isteț, imposibil de înșelat – pe scurt, un „şmecher”.
Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece – povestea nu se oprește aici.
Negustorii Sași și Oltenii Vicleani
Povestea spune că sașii din Transilvania, numită atunci Siebenburgen, coborau Carpații pentru a face schimburi comerciale în zona Drăgășanilor. Își aduceau cu ei articole meșteșugărești de o calitate recunoscută în întreaga Europă. Dar oltenii, fiind olteni, au găsit rapid o metodă de a-i păcăli pe acești negustori naivi.
Strategia era simplă și genială, la fel cum politicienii moderni găsesc soluții la problemele pe care tot ei le creează. Oltenii ofereau sașilor mâncare din belșug și apoi îi serveau cu cel mai tare vin din beciuri. Sașii, neobișnuiți cu tăria vinului oltenesc, se amețeau rapid, iar în momentul negocierilor, erau aproape beți. Rezultatul? Sașii vindeau produsele de calitate la prețuri derizorii și cumpărau vin prost la prețuri exorbitante.
Apare Meseria de „Schmecken”
După câteva astfel de experiențe neplăcute, sașii au realizat că au nevoie de cineva care să le protejeze interesele – un „Schmecken”, adică un degustător profesionist care să-i însoțească în Oltenia. Acest „Schmecken” era singurul care nu punea strop de băutură în gură și avea un nas fin pentru vinurile de calitate. El negocia prețurile și gusta vinurile, asigurându-se că sașii nu mai sunt păcăliți.
Oltenii Și „Şmecherul”
Oltenii au înțeles rapid că acest „Schmecken” este un adversar de temut. Nu putea fi păcălit, iar vinul prost nu mai avea nicio șansă. Așa că l-au numit „şmecher” – cel care nu poate fi înșelat. Dacă vreodată ați crezut că oltenii nu au simțul umorului, gândiți-vă din nou.
Şmecheria Modernă: Un Testament al Vechilor Timpuri
Astăzi, termenul „şmecher” este folosit într-o varietate de contexte, de la șoferii agresivi din trafic până la politicienii care jonglează cu promisiuni false. Însă originile sale rămân ancorate în acea perioadă romantică și plină de viclenie a boierilor olteni și a negustorilor sași.
Aceasta este o lecție pentru toți cei care aspiră la titlul de „şmecher”. Nu este vorba doar de a fi isteț, ci de a avea o înțelegere profundă a situației și de a nu fi niciodată prins pe picior greșit. Așadar, data viitoare când cineva vă numește „şmecher”, amintiți-vă de podgoriile Olteniei și de acei degustători neînșelați care au dat naștere acestui termen.
Acum, în spiritul acestei istorii, poate ar trebui să reflectăm puțin asupra noastră. Suntem cu adevărat „şmecheri” sau doar niște păcăliți moderni care cred că știu totul?
Aceasta este povestea fascinantă a „şmecherului” – un termen care a evoluat, dar care și-a păstrat esența de-a lungul secolelor. Un simbol al vicleniei!
